Sediul cercetaşilor la Nocrich

Sediul cercetaşilor la Nocrich

Cercetaşii şi-au stabilit cartierul general al Văii Hârtibaciului la Nocrich. În urma unui proiect desfăşurat la Hosman în vara lui 2009, cercetaşii au primit spre folosinţă casa parohială evanghelică, unde cu câţiva ani înainte doamna Schoffnagel, delegată la ambasada Austriei, a încercat să pună pe picioare un proiect social şi turistic. La iniţiativa domnului Hans Christian Habermann, cel care a finanţat întâlnirea celor 200 de cercetaşi de la Hosman, casa Consistoriul Bisericii Evanghelice din Nocrich a fost predată pentru zece ani Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României. “Proiectul oferă o şansă şi pentru Organizaţia Naţională Cercetaşii României de a avea un loc frumos şi autentic în centrul ţării unde să organizeze taberele pentru membri săi cercetaşi, dar în acelaşi timp dă şansa comunităţii locale de a descoperi o mişcare de tineret sănătoasă, de a cunoaşte filosofia voluntariatului, a educaţiei non-formale ce pune accent principal pe latura practică şi a bunului-simţ care însoţeşte orice activitate scout” declară Radu Şerban, preşedintele filialei Sibiu a Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României. În următorii 3 ani, la casa parohială vor avea loc lucrări ample de amenajare şi restaurare a clădirii, ea urmând să devină locuibilă la sfârşitul anului. Este planificată şi mansardarea acoperişului, dar fără a deranja aspectul istoric al clădirii. De anul viitor această locaţie va găzdui nenumărate întâlniri, tabere de vară şi nu numai, pe care cercetaşii le vor organiza. Proiectul este deosebit de interesant şi pentru că organizaţia intenţionează să se implice în proiectele zonei cum ar fi “Mocăniţa” sau “Sit Natura 2000”.
Cine sunt cercetaşii?

Cercetaşii sunt acei oameni care mai cred în binele acestei lumi, în curăţenia mediului înconjurător, în educaţie şi în proiectele durabile. Pe plan mondial ei sunt foarte bine organizaţi, fiind prezenţi în 216 ţări, unde numără 28 de milioane de membri. În 1912 apăreau primele grupuri de cercetaşi români (Blaj, Braşov, Bucureşti) pentru ca în 1914, datorită activităţii lor creative, să ia fiinţă Asociaţia Cercetaşii României, recunoscută oficial. În timpul Primului Război Mondial, cercetaşii români au dat o mână de ajutor în spatele liniei frontului, fiind prezenţi acolo unde era nevoie, înlocuind sanitari, curieri, telegrafişti” În memoria celor care au murit atunci, la Tecuci a fost ridicat un monument, singurul din lume dedicat cercetaşilor. În urma ordinului de abolire dat de Carol al II-lea, Asociaţia îşi suspendă orice activitate. Renăscută în 1990, Organizaţia Naţională Cercetaşii României, cea mai mare mişcare neguvernamentală de tineret din România, se face repede cunoscută atât în ţară, cât şi în străinătate.

Ştefan Vaida, Dani Supţirel

    Leave a Comment

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.